ARÓMA arome s. f. Emanatzie a unor substantze placut mirositoare indeosebi a acelora care au actziune shi asupra gustului; miros tare shi placut; mireasma parfum. Glasul motorului izul motorinei shi aroma pamintului rascolit i intrasera in singe pentru totdeauna. MIHALE O. 454. La aroma imbatatoare a unei cafele turceshti ochii lui cei moi shi stralucitzi se pierdura iar in acea intensiva visatorie. EMINESCU N. 35. Albele potire in veci tot inflorite Scoteau din a lor sinuri arome nesfirshite. ALECSANDRI P. III 328. Varianta: (invechit) aróm(MACEDONSKI O. I 125 ALECSANDRI T. 883) s. n.