ÁRMA arme s. f. 1. Obiect unealta aparat mashina care serveshte in lupta impotriva inamicului la vanat in unele probe sportive etc. ◊ Arma alba = arma (1) destinata luptei corp la corp sau la distantza (pumnal cutzit etc.). Arma de foc = arma (1) care foloseshte pulberea exploziva la aruncarea unui proiectil (pushca tunul etc.). Arma de distrugere (sau de nimicire) in masa = bomba atomica (sau chimica biologica). ◊ Expr. A fi (sau a se afla) sub arme = a face serviciul militar. A depune armele = a) a se preda a se declara invins; b) (fig.) a ceda. ♦ Parte dintro armata specializata shi dotata pentru un anumit fel de lupta; serviciu militar specializat in acest sens. 2. (La pl.) Armament. 3. (In sintagma) Arma ecologica = nume generic dat metodelor shi tehnicilor de razboi destinate modificarii conditziilor normale ale mediului inconjurator al inamicului. 4. Fig. Mijloc de lupta (pe planul ideilor al politicii etc.). ◊ Expr. A bate (pe cineva) cu propriile arme = a invinge (pe cineva) cu propriile argumente. 5. (La pl.) Ansamblul semnelor simbolice de pe o stema de pe un blazon etc.; (rar) armoarii. Lat. arma. modificata