ARESTÁ arestez vb. I. Tranz. (Cu privire Ia persoane) A priva de libertate (in urma unei infractziuni sau a unei actziuni considerate astfel); a inchide in vederea unei judecatzi. Au intrat ieri dimineatza agentzii lor in ateliere shi au inceput a aresta: mai ales pe maishtrii shi lucratorii mai tineri. SADOVEANU N. F. 107. Pentru ce latzi arestat pe Catzavencu? Pentru k sai apucam scrisoarea. CARAGIALE O. I 128.