árdere, arderi s. f. Faptul de a (se) arde. ♦ Ardere-de-tot = jertfă care, spre deosebire de cele obișnuite (de împăcare, pentru păcat, de curățire, de mulțumire etc.), era adusă prin arderea integrală a animalului și era considerată în Vechiul Testament ca „o mireasmă bună înaintea Domnului”. – Din arde.