arc n. pl. urĭ shi e (lat. arcus it. sp. pg. arco pv. fr. arc). O arma primitiva cu care se aruncaŭ sagetzile. (V. sahaĭdac). Dreava. Fiecare din resorturile de otzel care se sprijina trasurile (in Munt. est shi harc). Acolada tipografica. Orĭce lucru incovoĭat: arc voltaic. Geom. Portziune de circumferentza. Arh. Ziditura in forma de arc. Arc de triunf monument k o poarta in forma de arc ornat cu sculpturĭ shi inscriptziunĭ in amintirea unor stralucite biruintze.