ARC s. n. 1. arma (primitiva) de aruncat sagetzi. ◊ tot ceea ce are forma unui arc (1). 2. (mat.) portziune dintro linie curba dintrun cerc. 3. element de arhitectura in forma arcuita care leaga intre ele doua ziduri doua coloane etc. ♦ ~ de triumf = monument in forma de portic arcuit ridicat in amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~butant = constructzie in forma de semiarc in exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza impingerea boltelor gotice; ~rampant = arc cu reazemele denivelate. 4. ~ voltaic = descarcare electrica intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. 5. organ de mashina din otzeluri aliate destinat legaturii elastice intre doua piese. 6. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigura realizarea reflexelor. (< lat. arcus fr. arc)