ARBITRÁR A (1 2) arbitrari e adj. (3) arbitraruri s. n. 1. Adj. Care porneshte dintro hotarare luata dupa propria apreciere fara a tzine seama de parerea altuia de adevar etc.; abuziv; samavolnic. 2. Adj. Care este facut ales etc. la intamplare. 3. S. n. Fapta actziune situatzie arbitrara (1 2). Din fr. arbitraire lat. arbitrarius.