arbitrár ~a [At: (a. 1848) URICARIUL X 1/9/ V: (inv) ~iu (pl: iuri) ~ie / Pl: ~i ~e / E: fr arbitraire lat arbitrarius] 1 a Care porneshte dintro hotarare individuala fara a tzine cont de parerea altora de adevar etc. Si: abuziv. 2 av Samavolnic. 3 a (Mat; is) Cantitate ~a Cantitate careia i se atribuie o valoare oarecare. 4 a Care este facut ales etc. la intamplare. 5 a (Mat; d. constante numere functzii etc.) Care este ales la intamplare Si: oarecare. 67 sn Fapta actziune situatzie arbitrara (14). 8 sn (Jur) Judecata proprie libera nesupusa nici unui articol de lege.