ARATÁ arat vb. I. 1. Tranz. A expune intentzionat privirilor. Mia aratat ieri un ravash de la dinsa. NEGRUZZI S. I 65. Pe Bujor mil duc prin tzara Del arata k peo fiara. ALECSANDRI P. P. 157. ◊ (Refl. in expr.) A se arata doctorului (sau la doctor) = a se lasa examinat de medic. ♦ A prezenta o caracteristica. [Ulitzele Iashilor] infatzishind la totzi zece pashi un nou punct de privire arata o varietate dragalasha. NEGRUZZI S. I 70. ♦ A da la iveala a lasa sa se vada. Asculta lamuririle oamenilor shi ridea aratindushi dintzii. DUMITRIU B. F. 8. ◊ Fig. Cerul steleleshi arata. Solii dulci ai lungii linishti. EMINESCU O. I 103. ◊ Expr. Ashi arata arama v. arama. Ashi arata coltzii v. coltz (II 1). 2. Intranz. A indica printrun gest persoana sau lucrul asupra caruia se atrage atentzia. Eliza arata spre curtea din dreapta. DAVIDOGLU M. 10. Ishi mishca putzin mina shi arata la nora cea mare shi la paretele despre rasarit. CREANGA. P. 15. ◊ Tranz. (in expr.) A arata (cuiva) usha = a da (pe cineva) afara a goni. ◊ (Cu indicarea instrumentului actziunii) Imi arata din ochi pe fratemeu. SADOVEANU O. I 434. Intreba: Unde? Sublocotenentul nu raspunse. Ii arata din cap inainte. SAHIA N. 88. ◊ Expr. A arata (pe cineva) cu degetul = a semnala (pe cineva) batjocurii publice. ◊ Tranz. A indica o masura o directzie etc. Steaua cea polara iarata a lui cale. EMINESCU O. I 92. ◊ (Subiectul este ceasornicul sau aratatoarele lui) A marca ora. Am privit ceasornicul: labutzele de ginganie aratau ora doua jumatate. SADOVEANU N. F. 57. Ceasornicul arata patru. NEGRUZZI S. I 53. 3. Tranz. A da o explicatzie a face o demonstratzie o expunere pentru a lamuri pentru a dovedi sau pentru a convinge. Trebuie aratat relua Frunza k prin gospodaria colectiva ne intarim patria... o facem bogata... puternica! CAMILAR TEM. 18. Ma trudeam cu el aratindui cum sa rosteasca vorbele cele sucite straine. SADOVEANU N. F. 36. Misia istoriei este a ne arata... aceasta transformatzie continua aceasta mishcare progresista a omenirii. BALCESCU O. II 10. ◊ Expr. (Familiar) Itzi (i va etc.) arat eu = te (il va etc.) invatz eu minte. Lasa cai arat eu lui! striga Bucshan batinduse cu pumnul in piept. SADOVEANU N. F. 150. 4. Tranz. (In opozitzie cu ascunde tainui) A da pe fatza a marturisi a destainui. Partidul nu se teme sa arate deschis maselor greutatzile inerente unei asemenea prefaceri adinci cum este trecerea de la capitalism la socialism greutatzi trecatoare ce pot fi invinse prin lupta unita a poporului. SCINTEIA 1953 nr. 2690. ◊ A manifesta a exterioriza prin vorbe gesturi sau atitudini. Arata totdeauna k dispretzuieshte mincarea. SADOVEANU N. F. 23. A ta iubire cun suspin arato. EMINESCU O. I 120. ◊ Refl. Mosh Spinu k intotdeauna se arata nepasator catre totzi. SADOVEANU N. F. 101. Gheorghe sa aratat a fi un om prea brutal shi prea ursuz... suduia mereu shi mormaia singur prin ograda. CARAGIALE O. 1 284. Sfinta Miercuri auzind aceasta sa aratat cu mare parere de riu. CREANGA P. 91. ♦ (Urmat de o propozitzie completiva directa) A servi k indiciu k dovada; a trada. Fatza lui roshie k morcovul... arata k pentru el viatza navusese zile negre. NEGRUZZI S. I 58. ◊ (Propozitzia secundara este omisa; subiectul ei devine complement direct in propozitzia principala) Trupul ei lungaretz o arata [pe iapa] k e fugaritza. NEGRUZZI S. I 42. ♦ A da dovada de... a dovedi. In imprejurarea asta au aratat intzelepciune. SADOVEANU P. M. 10. 5. Intranz. A parea (dupa chip sau infatzishare). Padurile ishi pierdeau deosebirea shi aratau deopotriva. GALACTION O. 1 208. Aproape spin balan arata mult mai tinar. BASSARABESCU V. 8. Pesemne k shi straiele acestea pocite fac sa aratzi asha de sfrijit shi inchircit!. CREANGA P. 148. ◊ Expr. A arata bine (sau rau) = a avea o infatzishare sanatoasa (sau bolnavicioasa). Mult se mai mira baba nu numai de harnicia fetei dar mai cu sama cum de arata ea asha de bine. SBIERA P. 213. ◊ Refl. unipers. Se arata a fi vreme buna. ◊ Expr. Pe (sau dupa) cit se arata = dupa cum pare pe cit se poate vedea. 6. Refl. A aparea ashi face aparitzia a se ivi pe neashteptate. Lui Crishan in vis O strunga de lumina sa deschis. Prin ea... Se aratase calare... ChivaraRoshie. BENIUC V. 158. O dunga de soare sarata. COSHBUC P. II 9. Nanashul nostru shi prietenul dumitale cumatrul lup se shi arata in prag. CREANGA P. 27. Privelishtea se stinge in negrul zid sarata Venind can somn lunatec in pasuri line ea. EMINESCU O. I 95. In fund pe cer albastru in zarea departata La rasarit sub soare un negru punct sarata. ALECSANDRI P. A. 118. ◊ Fig. (Subiectul este un abstract) Acum intiiashi data vedem ideea de unitate a se arata. BALCESCU O. II 13.