APROPÓ², apropouri, s. n, (Franțuzism) 1. (Mai ales la pl.) Vorbe spuse pe ocolite și (de obicei) cu intenții răuvoitoare la adresa cuiva. 2. (Neobișnuit) Calitatea de a spune sau a face lucruri potrivite cu o situație; faptul de a fi spiritual. Are și apropo, galantomul. ALECSANDRI, T. 1687. – Variantă: apropóu s. n.