Definiția cu ID-ul 394396:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
APOTEOZÁ vb. I. tr. (Ant.) A pune (un erou, un împărat) în rândul zeilor; a zeifica, a diviniza. ♦ (Fig.) A lăuda exagerat, a acorda (cuiva) onoruri neobișnuite. [< apoteoză].