APÉL apeluri s. n. 1. Strigare (a numelor membrilor unei colectivitatzi spre a verifica prezentza lor). ♦ Chemare adresata maselor (oral sau in scris). ♦ Cerere rugaminte indemn. ◊ Expr. A face apel la cineva (sau la ceva) = a se adresa cuiva cu o rugaminte cu o cerere. 2. ( Inv.) Actziune facuta la o instantza judecatoreasca superioara spre a obtzine anularea unei sentintze date de o instantza inferioara. 3. Producerea unui semnal sonor sau luminos intrun post telefonic telegrafic sau intro centrala telefonica. Fr. appel.