antrenórjucatór s. m. Persoana care are dubla functzie de antrenor shi de jucator ◊ „Avetzi dreptate in privintza antrenorilorjucatori parerile sunt impartzite.” Fl. 14 II 86 p. 20. ◊ „Dupa ce G. M. a fost suspendat pentru cumul de cartonashe galbene a venit randul altui antrenorjucator [...] sa guste din amarul tushei.” Sapt. 5 IX 86 p. 8 (din antrenor + jucator)