ancora sf [At: (a. 1700) ap. HEM 1201 / V: (inv) ~nho~ / Pl: ~re / E: lat ancora (cf dubletul: anchira anghira)] 1 (Mrn) Piesa grea de metal cu doi (sau mai multzi) dintzi mari in forma de carlige care se lasa in apa (de pe corabie sau vapor) cu ajutorul unei franghii odgon sau lantz pentru k sa se infiga pe fundul apei shi astfel sa tzina corabia (sau vaporul) pe loc Cf matza rac. 2 (Ie) A arunca (sau lasa) ~ra A ancora. 3 A ridica ~ra A porni la drum. 4 (Aht) Piesa de fier in forma de S T sau X (fixata la capatul unei bare al unui cablu etc.) servind la legarea zidurilor intre ele a grinzilor de ziduri a coshurilor de pe sharpanta acoperishului etc. pentru a impiedica deplasarea lor (datorita greutatzii sau a presiunilor exercitate asupra lor). 5 (Is) ~ de turla Cablu care asigura tumul sondei petroliere (al unui pilon etc.) contra rasturnarii care ar cauzao vantul. 6 (Fig) Refugiu. 7 (Pop) Simbolul credintzei al stabilitatzii al calmului shi al constantzei pentru cineva.