AMORTZÍRE amortziri s. f. Faptul de a amortzi. 1. Stare trecatoare de insensibilitate de nemishcare a trupului sau a unei partzi a trupului; amortzeala. Amortzirea miinii. ◊ Fig. Numai piriul minat cu grabire in calea lui... mai insemna in amortzirea universala eterna mishcare a vietzii in vinele adormite ale lucrurilor. HOGASH M. N. 132. Totul zacen neclintire in adinca amortzire. ALECSANDRI P. A. 95. 2. Fig. Indiferentza inertzie inactivitate.