AMBULÁNTZA ambulantze s. f. Formatzie medicala mobila care insotzeshte trupele pe cimpul de lupta pentru a da ranitzilor primele ajutoare. ♦ Vehicul special amenajat care ridica pe accidentatzi sau pe cei grav bolnavi spre ai transporta la spital. Caii ambulantzelor rupeau troscotul k dinaintea unui han. CAMILAR N. I 139. Ma duceau brancardierii in pas leganat spre ambulantza. SADOVEANU O. VI 109. ♦ (invechit) Spital rudimentar de primajutor pentru a deservi satele deplasinduse dintrun loc intraltul. Da dta mosh Neculai ai dato iar pe boala; de ce adicatelea nai merge la ambulantza asta? CONTEMPORANUL VII 493.