AMÁR¹ (rar) amaruri s. n. 1. Jale tristetze. Ma duceam acasa ma culcam ma sculam mai plin de amar. CAMILAR TEM. 200. Am mers pe malul apei in valuri sami ingrop SHi cintecul shisamarul. COSHBUC P. I 60. Un vis ce ishi moaie aripan amar. EMINESCU O. I 37. Ce amar trebuie sa fie in sufletul lui shi cita jale in inima sotziei sale! NEGRUZZI S. I 41. ◊ (Poetic personificat) Pashte jalea prin zavoi SHi amarul sus pe coasta. BENIUC V. 158. ♦ Loc. adv. Cu amar = a) jalnic. A inceput a plinge cu amar. CREANGA P. 97. Vintul geme prin codri cu amar. EMINESCU O. I 98; b) greu. Cu amar are sai vina shi lui la urma urmelor. ISPIRESCU L. 27. 2. Suferintza chin necaz. Pentru amarul zilelor toate... Cu fruntean tzarina conacele cad Sa creasca in glie noul rasad. TULBURE V. R. 38. SHiacolo umblai un drum ce avea sami fien urma Izvor de multe amaruri. MURNU O. 102. Sint suflet in sufletul neamului meu SHii cint bucuria shiamarul. COSHBUC P. II 291. Tot omul are un dar shi un amar; shi unde prisoseshte darul nu se mai baga in seama amarul. CREANGA P. 269. ◊ Expr. Ai fi amar = a suferi. Dear fi fost el un viteaz Nu miar fi asha necaz Dar a fost un biet tilhar SHi de aceea mie amar! ALECSANDRI P. P. 230. Ashi varsa amarul = ashi povesti necazurile a se tingui a se jeli. Ashi inghitzi amarul = a suferi in tacere. Mult amar am inghitzit. ALECSANDRI P. P. 379. Ashi minca amarul impreuna cu cineva = a duce trai (greu) impreuna cu cineva. Ei se hotarira k sa nu se despartza shi sa ramiie sashi manince amarul impreuna. ISPIRESCU L. 97. (Cu valoare de interjectzie construit cu dativul sau cu determinari introduse prin prep. «de») Vai! Amar era sa fie de voi de nu eram noi amindoi. SHi cu strajuirea voastra era vai de pielea noastra! CREANGA P. 269. Amar mie! Amar mie!... Ceam fost eu shi ceam ajuns! ALECSANDRI P. II 102. (Uneori intarit prin repetare sau prin «vai») Noroc... k era fata robace shi rabdatoare caci altfel ar fi fost vai shi amar de pielea ei. CREANGA P. 283. Vai de el amar de ea. ALECSANDRI P. P. 28. 3. (De obicei precedat de adverbe de cantitate shi urmat de substantive la plural de colective sau de abstracte indica un numar sau o cantitate mare) Multzime gramada. O chema feciorul mereu la Bucureshti la dinsul k sa nu se mai trudeasca shi sa fie tihnita. dupa atita amar de munca. REBREANU R. I 150. Din pricina ta sa prapadit atita amar de lume! CREANGA P. 318. Nai fost pe la dinsul datitamar de vreme. NEGRUZZI S. II 202. (Intarit prin repetare) Am mai umblat peaici... dar sint Amar de ani amar! COSHBUC P. I 228. 4. (Rar) Gust amar; lucru amar. Pin’ nui gusta amarul nu shtii cei dulcele. SHEZ. I 219.