AMÁR A amari e adj. amaruri s. n. I. Adj. 1. (Despre alimente bauturi etc.) Care are gustul fierii pelinului chininei; (despre gust) k al fierii pelinului chininei. 2. Fig. Chinuitor dureros; trist necajit. ◊ Expr. Paine amara = mijloace de existentza cashtigate cu multa truda. A face (cuiva) zile amare = a face (cuiva) necazuri. ♦ (Adverbial) Strashnic cumplit. 3. Fig. Rautacios. II. S. n. 1. Jale tristetze; suferintza chin necaz. ◊ Expr. Ashi inghitzi amarul = a suferi in tacere. Ashi varsa amarul = a face destainuiri ashi spune durerea suferintza. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Vai! 2. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de”) Multzime gramada. Amar de vreme. Lat. amarus.