alteratzie (alterare) modificare de obicei temporara a unei stari „date”: 1. In ritmica notatziei (III) mensurale prin a. se dubla valoarea (1 3) notei (v. prolatio (2)). 2. In formularile melodice de tip monodic* a. modifica starea diatonica* prin aparitzia unor trepte* urcate sau coborate fatza de scara obishnuita a modului*. A. da nashtere ashanumitelor moduri cromatice* dar poate fi shi pasagera caz in care treptele* modului sunt mobile (cand cromatice cand diatonice). Ashanumitul „cromatism de alunecare” ia nashtere din a. cromatica a treptelor alaturate. 3. In armonie (III 1) a. modifica cromatic notele constitutive ale unui acord* (de obicei se considera a. reale numai fundamentala* shi cvinta acordului) (ex.) A. k element de grafie trebuie intzeleasa in respectivul context armonic caci prin modificarea elementelor acordului structura armonica se complica pana la echivoc shi iau nashtere situatzii de enarmonie (2) ce contribuie la realizarea unor modulatzii* indepartate. Semne de a. semne ashezate pe portativ* inaintea notei* care ishi modifica inaltzimea cu un semiton* cromatic. Aceste semne ce sunt diezul* (shi dubludiezul) bemolul* (shi dublubemolul) apar pe parcursul discursului shi au un efect limitat in cadrul aceleiashi octave* shi a aceleiashi voci (2) (schimbarea unuia dintre aceste elemente implica rescrierea semnului). Becarul* are nu numai menirea de a anula diezul sau bemolul ci shi de a realiza o a. de ex.: un si bemol constitutiv (intrun mod* mixolidic pe do) modificat printrun becar reprezinta o cromatizare superioara; in basul cifrat* in locul becarului se mentziona in asemenea situatzii un diez.