ALÉE alei s. f. Drum intrun parc intro padure sau intro gradina ashternut cu nisip sau cu prundish shi marginit de arbori sau de flori. Pe alee vintul ofteaza solitar. BENIUC V. 139. Vintul infiora pe alee frunzele uscate. C. PETRESCU S. 243. La capatul ateii de castani ishi inaltza fruntea o placarda strimba. SAHIA N. 116. ♦ Strada plantata cu arbori; strada ingusta shi scurta (marginita de constructzii cam de acelashi fel). Aleea N. Beldiceanu. Pl. shi: alee (CAMIL PETRESCU U. N. 181 EMINESCU N. 28).