aleatorica muzica ~ (aleatorism) (< lat. alea „zar”; engl. aleatoric music indeterminacy; fr. musique aléatorique) muzica supusa hazardului. P. ex. notziunea a inglobat vastul camp de situatzii din muzica postseriala* (v. shi dodecafonie) unde a intervenit indeterminarea k o relatzie de ambiguitate ce tulbura demarcatzia competentzelor dintre compozitor shi interpret*. Nu lipsit total de „stramoshi” intre care shi acea sortisatio (lat.: muzica intamplatoare) mentzionata de tratatele sec. 16 (in opozitzie cu compositio lat.: „muzica fixata”) a. se leaga pana la un punct de fenomenul larg al improvizatziei*. Din perspectiva nivelurilor la care opereaza indeterminarea se pot distinge doua tipuri de situatzii: 1. Compozitorul ishi considera formulata lucrarea o data cu precizarea structurilor* lasand interpretului in masura mai mare sau mai redusa libertatea modului de articulare shi de suprapunere a acelor structuri precum shi optziunea asupra duratei operei. 2. Compozitorul propune un plan ferm pentru macrostructura piesei interpretul avand de concretizat nivelul microstructural sau avand variate optziuni pentru configurarea detaliilor la specia de evenimente care le articuleaza in cadrul acelui plan ferm. La acest nivel a. poate afecta unul mai multzi sau totzi parametrii* muzicii in care se cuprind shi specia shi numarul instr. sau vocilor (2). Situatziile precedente se pot gasi shi reunite in variate proportzii finalitatea fiind aceeashi: stimularea capacitatzii de initziativa a interpretului shi/sau obtzinerea unor sunete sau tzesaturi acustice cu anumite insushiri globale. In evolutzia muzicii contemporane indeterminarea a fost un asalt impotriva serialismului institutzionalizat. Reactzia sa conturat mai intai in sanul shcolii amer. unde a fost sustzinuta ideologic de de John Cage. In acest sens a. muzical sa definit k un curent artistic. Prin a. au trecut generand forme de realizare foarte diverse compozitorii din avangarda muzicala a anilor ’60 shi ’70. Indeterminarea mai precis aproximarea scriiturii shia avut o origine shi in interiorul compozitziei seriale dupa ce practica mai indelungata a sistemului a scos in evidentza inutilitatea aplicarii acelui determinism pur unde fiecare sunet in parte trebuie sa fie un element al unui shir controlat. Cand sa observat k peste o anumita densitate a evenimentelor pe unitatea de timp structura urmarita se poate obtzine mai economic prin operatziuni statistice (v. stochastica muzica) sa recurs la aproximarea detaliilor practica larg raspandita in partiturile shcolii moderne poloneze. Momentul de maxima implicare a a. a fost reprezentat prin grafism shi prin (germ.) Textkomposition forme de aproximare care justifica greu conceptul european de compozitzie (1) shi pun sub semnul intrebarii dreptul de autor avand mai degraba contingentze cu libera improvizatzie* inspirata din jazz* shi din traditziile extraeurop. De altminteri manifestele unor teoreticieni ai a. (Cornelius Cardew Michael Nyman) au propus anularea barierelor dintre activitatzile muzicale de grup shi cele individuale dintre profesionishti shi amatori dintre conditzia de executant shi cea de auditor dintre muzica de concert (1) shi cea aspirand la o ecologie sonora care sa neutralizeze zgomotele nocive ale orashului in fine dintre muzicaobiectdearta personal shi muzica intzeleasa k obiectsonorpurshisimplu insufletzit de un grup de oameni. Dar dincoace de cazurilelimita care trascend in mod programatic notziunea de arta a. muzical este cultivat pe scara larga la ora actuala k un corespondent al gandiri care discerne mai multe trepte de situare a realitatzii in spatziul ratziunii prin forme raspunzand muzical gandirii probabilistice shi legilor operatzionale ale logicii polivalente.