ALBÁSTRU²A albashtri sre adj. 1. Care are culoarea cerului senin. Astazi roiesc pretutindeni puhoi Flacaii vinjoshi cu straielealbaslre K visarile shi zarile noastre. DESHLIU G. 14. Uncheshul... umpluse o cupa mica de sticla albastra cu rachiul lui de afine. SADOVEANU N. F. 15. Ochii cereshti albashtri k floarea de cicoare. ALECSANDRI P. A. 174. ◊ (Poetic) Glasui tremura ushor In tacerealbastra. DESHLIU M. 58. A revenit albastrul mai! Flori in gradina flori pe plai. IOSIF PATR. 15. ◊ Expr. Singealbastru v. singe. ♦ Cu reflexe albastrii. Muraalbastrai ochiul tau Care ma ucide rau. ALECSANDRI P. P. 53. ◊ Fig. Fericit senin. Venitzi daca inima voastra Vrea zarea de mini mai albastra. DESHLIU G. 28. 2. Fig. Melancolic intunecat sumbru. Tristetzea... unuia era albastra shi lina... iar a celuilalt o neagra shi netzarmurita gheena. M. I. CARAGIALE C. 63. ◊ Expr. Inimaalbastra = a) inima trista indurerata; tristetze melancolie. Domnu Nae vrea sa auda o cintare de inimaalbastra. PAS L. I 49; Soarele se inaltza spre amiaza shi lautarii sub pomii livezii incepura a zice cintece de inimaalbastra zicea mosh Sandu adresinduse lautarilor. BUJOR S. 102; b) furie minie necaz inimarea. Zeul se supara foc. SHi de ce citita inimaalbastra? ISPIRESCU U. 45. Este (cam) albastru = este (cam) rau (cam) neplacut. De nu lar fi rascumparat de la comisie circiumarul ar fi fost albastru. SADOVEANU M. C. 8.