alai sn [At: NECULCE ap. LET. I 269/35 / V: h~ / Pl: ~uri (rar) / E: tc alay] 1 (Inv) Suita care intovarashea sau intampina un domnitor. 2 Multzime de oameni care insotzeshte o ceremonie o persoana de seama etc. 3 Multzime de oameni care se ia dupa cineva. 4 (Pex) Galagie provocata de alai (3). 5 Cearta cu vorbe injurioase. 6 (Ilav) Cu (sau in) ~ Cu solemnitate.