AJÚNGE ajúng vb. III. 1. Intranz. (Adesea cu determinari locale introduse prin prep. «la» «pina la» «in» etc.) A sosi (la destinatzie sau intrun punct anumit). Scrisoarea a ajuns la Bucureshti. ◊ Ajunsese pina in cele mai departate mahalali vestea intimplarilor infricoshate de la curte. SADOVEANU N. P. 388. Pinin Dunare ajunge furtunosul Baiazid. EMINESCU O. I 144. ◊ Expr. A ajunge departe = a dobindi succese a reushi a izbuti. Omenirea ar fi ajuns mult mai departe pe drumul progresului daca muncitorimea nu ar fi fost scizionata. ◊ Cun asemenea cap [k al lui Dionis] omul nu ajunge departe. EMINESCU N. 36. Cine se scoala de dimineatza departe ajunge. A ajunge la mal (sau la liman) = a razbi prin greutatzi. Ai ajunge cutzitul la os = a fi intro situatzie desperata. A ajuns cutzitul la os bietzilor oameni. SHEZ. V 20. ♦ A atinge (o limita in timp) a apuca (o anumita vreme); a trai. El ajunsese la caruntetze shi nu se invrednicise a avea shi el macar un copil. ISPIRESCU L. 41. Deash ajunge pin’ la toamna Sa mansor. JARNÍKBIRSEANU D. 438. ◊ (Eliptic) Sarmana [maicata]... na ajuns sa te vada mare shi mindru. SADOVEANU N. F. 82. ◊ Tranz. (Ironic) Sa traieshti fine cu bine Sa najungi ziua de mine! HODOSH P. P. 125. 2. Tranz. (Adesea determinat prin «din urma») A sosi venind din urma linga o fiintza sau un vehicul in mishcare; a prinde din urma. Uitatziva cum se zvirle! mai sal ajunga pe scumpul meu pui! SADOVEANU N. F. 34. Dute... k acushi te ajung din urma. CREANGA P. 113. Apucai pe drum la vale SHiajunsei pe Leanan cale. ALECSANDRI P. P. 237. ◊ Fig. SHi neguri senaltza din vale. E noapte shi ziua de mine Neajunge pe cale! COSHBUC P. II 28. ◊ Expr. Al ajunge (pe cineva) zilele (sau anii de pe urma) = a imbatrini ai fi trecut vremea. Spune craiului viteaz din partemi k e batrin k lau ajuns zilele. DELAVRANCEA S. 94. ◊ Fig. A atinge acelashi nivel moral sau intelectual cu cineva a egala. Neputind sa te ajunga crezi cor vrea sa te admire? EMINESCU. O. I 134. 3. Tranz. (Despre o arma un proiectil o lovitura etc.) A nimeri a lovi. Fiul pashei din Ianina Saren sha indoaie briul Baten cal nebun cu friul SHil ajunge carabina. COSHBUC P. I 63. ◊ Fig. Marturisesc k lovitura a fost tare shi ma ajuns drept in inima. SADOVEANU N. F. 97. ♦ (Despre un neajuns o nenorocire) A da peste... a lovi. Ce nevoie tea ajuns de mine HarapAlb? CREANGA P. 271. ◊ Expr. (Rar) Ce tea ajuns? = ce tzi sa intimplat? Ce tea ajuns draga Petre? Spunemi sa shtiu k mi se rupe inima. RETEGANUL P. II 56. ♦ (Despre o stare sufleteasca sau fizica) A cuprinde a razbi. Ma ajungea truda zilei din ajun. SADOVEANU N. F. 152. Fiind... ajuns de osteneala drumului puse shi el capul jos shil fura somnul. ISPIRESCU L. 109. De mergea ce mai mergea Greu zaduf il apuca Ostenealal ajungea. TEODORESCU P. P. 438. 4. Intranz. A se intinde pina la... a atinge. Parul sa facut deo mie de ori mai nalt de cum era dei ajunsese crengilen nouri! CREANGA P. 293. ♦ (Mai ales in constructzii negative) A reushi sa atinga un obiect care e prea sus sau prea departe intinzinduse sau servinduse de un instrument. Draga mii lelitza nalta Cami da gura peste poarta; Dar lelitza mititea Santindea shi najungea. JARNÍKBIRSEANU D. 430. ◊ Expr. A nui ajunge (cuiva) cu prajina (sau cu stramuraritza) la nas = a fi tzinut la distantza de cineva infumurat. Acum patru ani mai Dumitrache Hau nutzi ajungeam cu prajina la nas. SADOVEANU N. F. 94. Multe capele a sucit [Sultanica]; multzi ochi au jinduito; ea ash naude nu vede; nu doara car fi fudula sa nui ajungi cu stramuraritza la nas dar inima bato pustia: sa fii shi cu steman frunte no fringi tot degeaba. DELAVRANCEA S. 10. ◊ Tranz. La noi oamenii ishi fac gradinile de legumuri pe linga casa de potzi ajunge shi pin fereastra cetzi trebuie. SBIERA P. 180. 5. Refl. A se intilni (unul cu altul) a se impreuna a se uni. Deal cu deal se ajunge dar inca om cu om. CREANGA P. 192. Trunchii padurilor se ajungeau cu ramurile lor deasupra riului. EMINESCU N. 67. ◊ Fig. A se potrivi a se intzelege a cadea de acord. Se vede k nu sau ajuns cu tirgul. ALECSANDRI T. 348. 6. Intranz. (Despre pretzuri p. ext. despre marfuri) A atinge un nivel a se ridica pina la... In tzarile capitaliste articolele de prima necesitate au ajuns la pretzuri foarte ridicate. 7. Intranz. (Urmat de determinari k: «rezultat» «scop» «implinire» etc. introduse prin prep. «la») A realiza a implini a atinge. Printro munca asidua am ajuns la bune rezultate. ◊ Refl. impers. Nu nea fost de loc indiferent cum se va ajunge la realizarea planului shi la depashirea lui. ♦ A fi in situatzia de a... a avea parte de... Pina acum totzi rideau de Prepeleac dar acum a ajuns sa rida el shi de dracul. CREANGA P. 51. Eu nu tziash dori vrodata sa ajungi sa ne cunoshti Nici k Dunarea sanece spumegind a tale oshti. EMINESCU O. 1147. 8. Intranz. (Cu determinari introduse prin prep. «la») A trece intro stare noua intrun nou fel de viatza (k urmare a unor procese de transformari de schimbari succesive sau de rasturnari revolutzionare). ♦ A se vedea a se pomeni intro situatzie noua sau neashteptata; a deveni a se face. Era un om cinstit muncitor... intro zi putea ajunge fala gospodariei. CAMILAR TEM. 32. Neau inshelat [stapinii de altadata] cum cau sa ne deie pamint. Nu miau dat nici macar peal meu. Am facut o jalba la domnie. Cum nai primit tu raspuns asha nam primit nici eu; shiam ajuns precum ma vezi. SADOVEANU N. F. 95. Ajunse k un bushtean pirlit. ISPIRESCU U. 124. Vei ajunge shi tu o data mare shi tare. CREANGA P. 223. ◊ Expr. A ajunge rau = a decadea a se compromite a fi in situatzie proasta. Ajunsese rau din pricina betziei. PAS Z. I 55. A ajunge bine (sau repede) = a dobindi succese a reushi a izbuti a ajunge departe. A ajunge pe drumuri = a ramine fara sprijin a saraci a scapata. A ajunge pe miinile cuiva = a fi la discretzia cuiva a fi in puterea cuiva. Cum se poate... sa ajunga pe miinile unora shi altora care nu putea sai vaza de uritzi cei erau? ISPIRESCU L. 26. A ajunge de pomina v. pomina. A ajunge la sapa de lemn v. sapa. A ajunge in mintea copiilor v. minte. 9. Intranz. (Peiorativ) A se capatui; a parveni. Oportunistul se zbate k sajunga. ◊ Refl. Teai ajuns! 10. Intranz. (Construit cu dativul) A fi in cantitate suficienta pentru a indestula pe cineva. [Amorului] mii de lacrimi nui ajung SHi tot mai multe cere. EMINESCU O. I 189. ♦ A fi destul. Ajunge o maciuca la un car de oale. ◊ Refl. Ciorba lunga sa se ajunga. PAS L. I 93. ◊ (Rar; refl. k forma shi impers. k intzeles) Va poftesc... Slanini grase Cirnatzi lungi Pin’ la toamna sa teajungi. SEVASTOS N. 291. ◊ (La indicativ mai rar la conjunctiv cu valoare de interjectzie in constructzii eliptice) Ajunge! sau ajunga! = destul! Ajunga atita singe varsat! NEGRUZZI S. I 146. ◊ Tranz. (in expr.) Al ajunge (pe cineva) mintea (sau capul) = a shti a se pricepe (intrun moment dat) ce e de facut. Acu nu ma mai ajunge capu cei de facut. SADOVEANU N. F. 116. Forme gramaticale: perf. s. ajunsei part. ajuns.