AIÉVEA adv. 1. (In opozitzie cu in inchipuire) In realitate de fapt. Sa se arate mai alba shi mai rumena de cum era aievea. ISPIRESCU U. 21. Ceea ce spune [un vinator] nu a fost niciodata shi nici se poate aievea intimpla. ODOBESCU S. III 48. ♦ Intradevar cu adevarat. Peatunci credeam aievea in basmul Cosinzenii. BENIUC V. 23. ♦ K shi cum ar fi sau sar intimpla in realitate. Inchise ochii shil vazu pe Mitrea aievea in fatza. SADOVEANU M. C. 194. ♦ (Adjectival invar.) Real concret palpabil. Soarele abia ridicat deasupra i rasfringe in ochii lui de pe acoperish de pe peretzi de pe ferestre din tot cuprinsul lui atita lumina shi in atitea culori incit nici nui vine a crede un moment k poate fi vorba despre un lucru aievea. SP. POPESCU M. G. 54. Atunci lumea cea gindita pentru noi avea fiintza SHi din contra cea aievea ne parea cu neputintza. EMINESCU O. I 141. 2. (In opozitzie cu pe ascuns in secret) In vazul tuturor pe fatza; deschis. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aievea. ISPIRESCU L. 184. ♦ (Pleonastic) Deshi nu mai vorbeau de rau aievea in fatza imparatului pe din dos insa... ishi dadeau coate de rideau. ISPIRESCU L. 37. ♦ Limpede lamurit. Iarashi vad aievea ce nu este Dincolo de negurile sure. BENIUC V. 49. O shoapta de sus Aievea mia spus ALECSANDRI P. P. 188. Varianta: aiéve (HOGASH M. N. 14 COSHBUC P. I 205) adv.