Definitzia cu ID-ul 402087:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
aieptá (t át) vb. A ademeni a corupe. Lat. allĕctāre (Hasdeu 583; Candrea Éléments 90; Pushcariu 41; CandreaDens. 28; REW 355; DAR); cf. it. allettare fr. allécher. Cuv. rar necunoscut practic in lit.