AGONISITĂ s. f. (Mold.) 1. Agonisire, acțiunea de a agonisi. Spre agonisita lucrului deplin... fără sudori și durori a fi nu poate. CANTEMIR, HR. 2.Folos, cîștig, rod al muncii; avere. Arară și sămănară și făcură multă pîne și agonisită domnu-său. VARLAAM. Toval au izvodit a face corturi și toată agonisita căsașilor cu arătură și cu dobitoace, ce fac agonisită la casă. NCL I, 12. Sta... de gîndea ce agonisită poate să le deie, ca să cuprindă cheltuiala lor. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; cf. AP. 4646, 5^v; DOSOFTEI, VS; N. COSTIN; PSEUDO-COSTIN; PSEUDO-MUSTE; NECULCE. // B: Toată agonisita ce au agonisit. BIBLIA (1688). Etimologie: agonisi Cf. chiverniseală (2), chivernisire (2); faidă, hasnă; blagă, bogătate, bucate, iosag, marhă, povijie, prilej, sirmea.