AGATZÁ agatz vb. I. 1. Tranz. A atarna a suspenda ceva de un carlig de un cui etc; a spanzura. ♦ A prinde fara voie o tzesatura intrun obiect ascutzit care o gaureshte sau o rupe. ♦ Refl. (Despre tzesaturi) A se rupe prinzanduse intrun obiect ascutzit. ♦ (Fam.) A acosta o persoana (de sex opus). 2. Refl. A se apuca a se prinde de ceva sau de cineva; fig. a se crampona. [Var.: acatzá vb. I] Lat. *accaptiare (< captiare „a prinde”).