AFIRMATÍV A afirmativi e adj. (Despre o enuntzare in opozitzie cu negativ) Care are un caracter de afirmare un sens pozitiv. ◊ Expr. In caz afirmativ = daca se va intimpla asha; in cazul cind imprejurarile sint (sau vor fi) favorabile. ◊ Propozitzie afirmativa = (in opozitzie cu propozitzie negativa) propozitzie in care subiectul savirsheshte actziunea exprimata de predicat. «Copilul maninca mere» este o propozitzie afirmativa. (Fil.; despre judecatzi) Care contzine o afirmare.