Definitzia cu ID-ul 1086003:
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
AFIRMATIVA 1. Forma ~ Forma nemarcata a verbului folosita pentru a indica faptul k procesul desemnat de verb are loc (lucrez; ai fost vazut; citind etc.) in opozitzie cu forma negativa* marcata (nu lucrez; nai fost vazut; necitind etc.). Sintagma forma afirmativa este sinonima in unele lucrari cu forma pozitiva. 2. Propozitzie ~ Tip de propozitzie cu predicatul exprimat prin: verb cu forma afirmativa (A stat ploaia; Vremea este frumoasa); locutziune verbala cu verbul din componentza ei la forma afirmativa (Baga de seama!); interjectzie predicativa (Iata parerea mea); adverb predicativ sau locutziune adverbiala predicativa de afirmatzie ori de probabilitate (Fireshte k va veni; Va veni pesemne maine; De buna seama k a aflat; A ales fara indoiala. cea mai buna solutzie) in opozitzie cu propozitzia negativa* al carei predicat presupune un verb cu forma negativa un adverb predicativ de negatzie sau o locutziune adverbiala de negatzie. Anumite propozitzii sunt afirmative numai din punct de vedere formal sensul lor fiind de fapt negativ; in aceasta situatzie sunt unele propozitzii interogative retorice (vezi INTEROGATZIE RETORICA): Cinear fi crezut?; Cum e posibil asha ceva?; De asta imi arde mie? care sunt sinonime shi deci echivalente semantic cu Nimeni nar fi crezut; Nu e posibil asha ceva; Numi arde de asta shi unele propozitzii enuntziative exclamative* in care afirmatzia este ironica: Asta ne mai trebuia!; Ai dormit mai mult deo gramada! echivalente semantic cu Asta nu ne mai trebuia; Nai dormit deloc. Vezi NEGATIVA. M.R.