aerobúz s. n. (av.) Avion de pasageri de mare capacitate ◊ „Asaltul aerobuzelor.” St. shi tehn. 6/67 p. 30. ◊ „In U.R.S.S. sa construit macheta in marime naturala a unui aerobuz care va transporta 350 de pasageri cu o viteza maxima de 950 km pe ora.” Sc. 29 VII 75 p. 8. ◊ „O competitzie acerba pentru impunerea pe piatza a aerobuzelor anilor ’80.” Sc. 12 X 78 p. 6; v. shi R.l. 10 III 84 p. 6; v. shi airbus (din fr. aérobus; cf. engl. airbus; Graur C. 19: ◊ „Nu shtiu daca exista aerobuz dar nu mash mira prea tare daca lash gasi undeva”; DN3)