ADULMECÁ adúlmec vb. I. I. Tranz. (Despre animale) A simtzi sau a se stradui sa simta cu ajutorul mirosului prezentza unui animal sau urmele lasate de acesta sau ceva ce serveshte drept hrana. V. mirosi. Vulpea adulmeca ratzele. ◊ Boii mugesc. Peste mugetul lor lung creshte shi scade repede un alt muget. E taurul care adulmeca mirosul de fin cosit. CAMILAR TEM. 43. Racii o adulmeca [carnea] shi se trag spre dinsa cu bucurie. SADOVEANU N. F. 89. (In basme) O datzimi mindrul buzdugan SHiaducetzi calul nazdravan Ceadulmeca jaratic. IOSIF PATR. 59. ◊ Fig. Locomotiva alearga despletita... trece de pe o linie pe alta e oprita brusc apoi din nou i se da friu liber shi ea se lasa condusa parca adulmecind aer. SAHIA N. 31. ◊ Absol. Din urma il goneau [pe bour] adulmecind patru cint inshiratzi unul dupa altul shi chefuind cu glasuri diferite. SADOVEANU F. J. 374. Acum... miam adus aminte k dihania de lup adulmeca shi vine dupa fum. CREANGA P. 131. (Fig.) Piriul adulmeca stingher. LESNEA I. 31. ◊ Intranz. Cind la strigat duduca... Coltzun sa pus pe picioare shia adulmecat spre dumneaei. SADOVEANU N. F. 35. II. Fig. (Despre oameni) 1. Tranz. (Complementul arata ceva ce poate trada persoana urmarita) A urmari; a da de urma; a observa a supraveghea a nu lasa sai scape. A pindit cu ochi de fiara indepartarea lor shi sa ingrozit. Va sa zica [jandarmii] i adulmecasera pashii shi pornisera acum pe urmele lui. POPA V. 75. [Boierii craioveni] k copoii adulmeca orice mishcare a domniei. ODOBESCU S. I 82. ♦ (Cu privire la elemente din mediul inconjurator) A se patrunde de prezentza a ceva. Aspira grabit shi scurt pe nas de citeva ori adulmecind aerul vazduhul lumina. SEBASTIAN T. 83. ◊ (Instrumentul adulmecarii este ah simtz decit mirosul) Nu sennoptase cind atzi ieshit pe bariera Vitanului shi adulmecai cu ochii privelishtile noi. PAS Z. I 44. 2.Tranz. (Complementul indica un obiect rivnit sau admirat) A cauta sa afli satzi insusheshti ceva a umbla dupa... Luatzi seama avem oameni care adulmeca galbenii. NEGRUZZI S. III 116. 3. Refl. Reciproc. A se cerceta cu neincredere ashi da tircoale unul altuia a se scruta. Un cird se intilnea cu altul shi se adulmecau: de unde or fi ashtia? de unde ceilaltzi? PAS L. I 123. Varianta: (regional) adurmecá (RETEGANUL P. III 35 ODOBESCU S. III 147) vb. I.