ADEMENÍRE ademeniri s. f. Actziunea de a ademeni shi rezultatul ei. 1. Atragere ispitire momire; (concretizat) mijloc fapta sau vorba prin care se ademeneshte. Incepu... ademenirea oamenilor de care era nevoie pentru... lucrari. PAS L. I 153. 2. (Neobishnuit) Incintare admiratzie. Pe poalele Sinaii mergind ma ratacisem Atras tot inainte deun farmec fioros in umbra tupilata sub codru maiestos. Peo culmen discul lunii o fantasma zarisem SHi plin deademenire in fatza ma oprisem. ALECSANDRI P. III 503. Varianta: (regional) adimeníre (NEGRUZZI S. I 55) s. f.