Definitzia cu ID-ul 399374:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ademení (ademenésc ademenít) vb. 1. A inshela. 2. A ispiti a tenta. < Mag. adomány „corupere mita” de unde in Trans. de N. adamana „ademenire” (DAR). In vechime considerat drept dacic (Hasdeu Col. Traian 1874 p. 102) sau der. de la momi (Cihac II 202). Der. ademeneala s. f. (ademenire); ademenitor adj. (seducator ispititor).