ADANC² A adanci adj. I. 1. (Despre ape cavitatzi sau lucruri concave) Al carui fund se afla la o distantza (relativ) mare de marginea de sus de suprafatza. ◊ Expr. (A ajunge a trai etc.) pana la adanci batranetze = (a trai) pana la o varsta inaintata. ◊ Fig. (Adverbial) A privi adanc. 2. (Adesea adverbial) Care se afla sau se intinde departe (in interior sau in linie orizontala). Radacina adanca. Padure adanca ♦ Greu de strabatut; compact des; intins vast. Adancul frunzish al codrului (ODOBESCU). ♦ (Adesea adverbial) Care vine sau pare k vine din interior; profund. Suspin adanc. 3. (Despre plecaciuni saluturi etc.; adesea adverbial) Facut prin inclinarea profunda a corpului. 4. (Despre voce ton timbru; adesea adverbial) Jos grav. II. Fig. 1. (Adesea adverbial) Care tzine de esentza de fondul lucrurilor; temeinic profund. Adanca eruditzie a acestui dascal (NEGRUZZI). 2. Desavarshit deplin total nemarginit. O linishte adanca domnea in padure (SADOVEANU). Lat. aduncus.