ACUZATIV A 1. Intro conceptzie morfologica asupra cazului* (vezi CAZ_I) caz subordonat (sau regim*) impus numelor de catre verbe tranzitive* (vezi TRANZITIV) shi de prepozitzii iar adjectivelor* prin fenomenul de acord*. Astfel in constructziile romaneshti: o vad ma striga le lauda cazul acuzativ apare k regim al verbelor tranzitive a vedea a striga a lauda iar in constructziile: langa mine despre tine pentru el cazul acuzativ apare k regim al prepozitziilor*; in constructzia: am vorbit despre noua shi interesanta ta carte cazul acuzativ al adjectivelor este o consecintza a acordului cu substantivul. Acuzativul este un caz abstract cu functzie de complement direct; rar are shi valoare concreta circumstantziala (sa se compare: citeshte un roman (abstract) cu a invatzat o saptamana intreaga; a alergat doi km (circumstantzial)). • In limbile flexionare* se realizeaza prin desinentza* (k in latina sau in rusa); in limbile cu flexiune restransa se realizeaza fie prepozitzional (vezi de ex. in romana utilizarea lui pe pentru marcarea in anumite conditzii lexicosemantice shi sintactice a acuzativului (ex. strig pe Ion Pe cine ashteptzi?) fie prin restrictzii de topica (vezi fr. unde distinctzia nominativ vs. acuzativ se obtzine prin antepozitzie vs. postpozitzie). • In limbile cu flexiune de caz saraca se caracterizeaza k shi alte cazuri prin sincretism* (sau omonimie*) shi prin ambiguitate*. In romana de ex. intreaga flexiune substantivala shi adjectivala prezinta sincretismul* nominativ = acuzativ. in romana deshi cazul acuzativ se asociaza frecvent cu semnificatzia de pacient* poate exprima shi beneficiarul* (ajuta pe Gheorghe) tzinta* (ma ajunge din urma) experimentatorul* (ma doare ma impresioneaza) durata (invatza doua ore) spatziul strabatut (alearga doi km). 2. Limba ~ in studiile de tipologie* clasa de limbi caracterizata printro codare* specifica a argumentelor* adica prin selectzia de preferintza a pacientului in pozitzia obiectului direct caruia i impune cazul acuzativ shi a agentului in pozitzia subiectului caruia i impune nominativul; se opune limbilor de tip ergativ*. Limbile indoeuropene apartzin tipului acuzativ. G.P.D.