actórcantarétz s. m. Actor care in timpul unei reprezentatzii canta din gura sau la un instrument ◊ „In activitatea teatrului exista cautari [...] spre o formare mai complexa a unui actorcantaretz sau cantaretzactor spre profesionalizarea interpretzilor.” Sc. 31 VII 66 p. 4. ◊ „In interpretarea artishtilor argentinieni «Scara de matase» sa derulat intrun diapazon ce oscila intre suavitate shi candoare cu o frapanta galerie de actoricantaretzi capabili de reflectzii patrunzatoare asupra psihologiei personajelor.” Cont. 2 VII 73 p. 11 (din actor + cantaretz; Fl. Dimitrescu in SCL 3/70 p. 326)