Definiția cu ID-ul 948667:
Jargon
acrițár, acrițari, s.m. – (reg.; înv.) „Care face acriță de mâncat” (Papahagi, 1925; Vad). – Din acriță + suf. -ar (MDA).
acrițár, acrițari, s.m. – (reg.; înv.) „Care face acriță de mâncat” (Papahagi, 1925; Vad). – Din acriță + suf. -ar (MDA).