ACORD (CONGRUENTZA) s. n. (cf. fr. accord it. accordo): forma de exprimare a unui raport sintactic in care termenul nr. 1 (regent sau reprezentand pu netul de plecare in comunicare) impune termenului nr. 2 (subordonat sau reprezentand punctul de sosire in comunicare) categoriile gramaticale morfologice care le au in comun (genul numarul cazul sau persoana). Constatam a.: intre o unitate sintactica shi una morfologica (acordul atributului adjectival numeral sau verbal prin participiu shi al elementului predicativ suplimentar exprimat prin adjectiv sau prin participiu cu substantivul sau cu pronumele determinat: baiat silitor eleva silitoare acest baiat fata aceasta doi elevi doua teme randul al doilea banca a doua omul lovit mingea lovita „Maria vine vesela” „O vad trista”); intre doua unitatzi morfologice (a. articolului cu substantivul insotzit: teiul salcia un stejar o rachita copil al padurilor carte a Oltului oameni ai junglei terase ale Ialomitzei omul cel bun fata cea harnica soldatzii cei viteji livezile cele roditoare); intre doua unitatzi sintactice (a. predicatului cu subiectul: „Oamenii muncesc” „Cerul este albastru”). ◊ ~ dupa intzeles: a. in care modificarea formei predicatului e determinata de sensul shi nu de forma gramaticala a subiectului cu care intra in relatzie sintactica asha cum se intampla in exemplele „O multzime au venit imediat dupa noi” „O parte se ascunsesera in padure” (predicatele sunt la plural datorita faptului k formele de singular o multzime shi o parte exprima „o pluralitate de fiintze”). ◊ ~ prin atractzie: a. greshit in care modificarea formei predicatului e determinata de raportarea lui la un plural subordonat subiectului shi mai apropiat de predicat la unul dintre elementele componente ale subiectului multiplu impus mai mult atentziei vorbitorului sau mai apropiat de predicat sau de numele predicativ k in exemplele „Un stol de vrabii sau abatut din zbor peste lanurile de grau” (in loc de „Un stol... sa abatut”); „A fost odata un imparat shi o imparateasa” (in loc de „Au fost odata un imparat shi o imparateasa”): „Racul broasca shi shtiuca a dus un sac cu grau in lac” (in loc de „Racul broasca shi shtiuca au dus...”); „Cinci mii de lei este o suma importanta” (in loc de „Cinci mii de lei sunt o suma...”).