ACORD acorduri s. n. 1. Intzelegere invoire consimtzamint mutual la ceva. Nu exista problema litigioasa care sa nu poata fi rezolvata pe cale pashnica prin acordul partzilor interesate. SCINTEIA 1953 nr. 2634. ◊ Expr. A fi de acord sa... = a se invoi (la ceva) a fi de parere sa... a aproba. A fi de acord (cu cineva) sau a se alia in acord cu cineva = a fi de aceeashi parere cu cineva. In infaptuirea politicii sale de pace Uniunea Sovietica se afla in deplin acord cu celelalte state democratice iubitoare de pace. GHEORGHIUDEJ C. XIX 22. A cadea de acord = a ajunge sau a fi ajuns la o intzelegere deplina la un punct de vedere comuni De acord! = bine! asha sa fie! neam intzeles! (Pleonastic) De comun acord = in perfecta intzelegere in deplina armonie. 2. Conventzie de obicei cu caracter internatzional care stabileshte relatziile reciproce dintre partzi privind drepturile shi indatoririle lor. Prin stringerea de relatzii prieteneshti shi incheierea de tratate de amicitzie shi asistentza mutuala prin acordurile economice intre R.P.R. shi vecinii ei; in frunte cu Uniunea Sovietica politica noastra externa a dus la consolidarea situatziei internatzionale a Republicii Populare Romine. REZ. HOT. 115. 3. (Mai ales in loc. adj. shi adv. in acord) Sistem de remunerare in care plata se stabileshte prin intzelegere pe unitatea de produs realizat (piesa sau operatzie) ceea ce duce la marirea productziei. Munca in acord constituie expresia justa a sistemului de repartitzie dupa cantitate shi calitate. ◊ Prin sistemul salarizarii in acord este stimulata puternic creshterea productivitatzii muncii. ◊ Acord progresiv = plata muncii in acord in proportzie crescinda in raport cu depashirea normei. ◊ Suma data sau primita k plata pentru unitatea de produs realizat. Acordurile se platesc la sfirshitul lunii. 4. (Gram.) Expresie gramaticala care stabileshte concordantza (in persoana in numar in gen sau in caz) intre cuvinte legate prin raporturi de determinare. Acordul predicatului cu subiectul. 5. Sonoritate rezultata din reunirea a cel putzin trei sunete formind o armonie. Buruiana dadea din scripca citeva acorduri ushoare. HOGASH DR. II 106. ◊ Fig. Subt degetele tale... Clavirul cind rasuna... Deshteptzi in al meu suflet acorduri fioroase. ALEXANDRESCU M. 127.