ACÓRD acorduri s. n. 1. Intzelegere invoiala conventzie etc. intre doua sau mai multe partzi in vederea incheierii modificarii sau desfiintzarii unui act juridic. ◊ Acordcadru = intzelegere intre parteneri sociali care serveshte k model intzelegerilor ulterioare mai detaliate. ♦ Concordantza potrivire (in pareri atitudini etc.). ♦ Aprobare acceptare. ◊ Expr. A fi de acord sa... = a se invoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeashi parere (cu cineva). De acord! = bine! neam intzeles! (Pleonastic) De comun acord = in perfecta intzelegere. 2. (In sintagmele) Plata (sau salariu) in acord = (sistem de remunerare a muncii normate) in raport cu rezultatele obtzinute. Acord progresiv = plata muncii in proportzie crescanda in raport cu depashirea normei. Munca in acord = munca normata retribuita in raport cu indeplinirea normei. ♦ (Concr.) Suma data sau primita k plata pentru munca prestata in acord. 3. (Gram.) Concordantza (in persoana numar gen sau caz) a formei cuvintelor intre care exista raporturi sintactice. 4. (Fiz.) Egalitate a frecventzelor de oscilatzie a doua sau mai multe aparate sisteme fizice etc.; sintonie. 5. (Muz.) Sonoritate rezultata din reunirea a cel putzin trei sunete formand o armonie. Din fr. accord it. accordo.