acord (it. accordo; fr. accord; germ. Akkord) structura sonora alcatuita prin asocierea a trei sau mai multe sunete de inaltzimi diferite care se emit simultan. In armonia (III 1) clasica a. este explicat pe baza principiului rezonantzei naturale (armonicelor* superioare) a corpurilor sonore formanduse prin suprapunerea de sunete la distantza de tertza*. A. poate fi alcatuit din 3 4 5 6 7... sunete. Nota de la baza a. se numeshte fundamentala*. prima nota suprapusa peste fundamentala se numeshte tertza a. a doua cvinta a. a treia septima a. sh.a.m.d. Denumirea a. se da in functzie de intervalele* care le formeaza fundamentala cu celelalte note componente. A. de trei sunete (sin.: trison; echiv. lat. trias harmonica; germ. Dreiklang) este a. de baza al armoniei clasice shi prototipul formarii celorlalte a. in didactica armoniei (III 2). Aceasta poate fi: a. major sau perfect (format din tertza mare + tertza mica sau pornind de la fundamentala din tertza mare shi cvinta perfecta) a. minor (tertza mica + tertza mare sau tertza mica shi cvinta perfecta; dualismul* shi polarismul* considera a. minor k o imagine inversa a a. major) a. micshorat (tertza mica cvinta micshorata) a. marit (tertza mare cvinta marita). A. de patru sunete se numeshte a. de septima; a. de cinci sunete se numeshte a. de nona; a. de shase sunete se numeshte a. de undecima* etc. Toate a. care au nota fundamentala la baza (suprapunere de tertze) se afla in stare directa. Nota fundamentala poate fi rasturnata la octava* ramanand tertza la baza; se obtzine astfel a. in rasturnarea intaia. Prin rasturnarea in continuare a tertzei baza ramanand cvinta; se obtzine a. in rasturnarea a doua. Dupa materialul sonor din care sunt alcatuite a. pot fi diatonice* sau cromatice*. De asemenea dupa senzatzia auditiva de „intzelegere” sau „neintzelegere” care o produc a. pot fi consonante* sau disonante*. Evolutzia armoniei a dus la crearea unor noi a. care nu mai sunt bazate pe principiul suprapunererii de tertze ci prin suprapuneri de cvarte* cvinte sau chiar secunde* septime sau none. Armonia moderna cunoashte noi a. ce se nasc din imbogatzirea cu scari* muzicale (v. gama mod) diferite de cele traditzionale. A. mistic denumirea acordului de cvarte construit pe imaginea seriei armonicelor* superioare ce genereaza shi ashanumita gama acustica (ex. 3) acord propriu muzicii lui Skriabin.