ACÓRD s. n. 1. comunitate de vederi; consens asentiment; acceptare. ♦ a cadea de ~ = a se invoi; de comun ~ = a) in perfecta intzelegere; b) in unanimitate. 2. intzelegere privitoare la relatziile de colaborare shi de cooperare intre state partide politice organizatzii. 3. forma de retributzie a muncii prestate. ♦ ~ global = forma de organizare shi de retribuire a muncii prin care se leaga marimea veniturilor personale cu cantitatea calitatea shi importantza muncii prestate. 4. concordantza in numar gen caz persoana intre care exista raporturi sintactice. 5. (fiz.) egalitate a frecventzelor de oscilatzie a doua sau mai multe aparate sisteme etc.; sintonie (1). 6. (muz.) reunire a cel putzin trei sunete formand o armonie; disciplina care studiaza legile de baza ale suprapunerii sunetelor muzicale. (< fr. accord it. accordo)