ACORD 1. In limbile cu flexiune* manifestare formala a relatziilor sintactice de dependentza* constand in impunerea de catre termenul regent subordonatului sau a obligatziei de a repeta integral sau partzial informatzia gramaticala a regentului. in grupul* nominal a! romanei se repeta cu directzia nominal regent > adjectiv articol informatzia de gen de numar shi de caz (ex. pretzul cartzii mele celei noi); in grupul predicatului se repeta cu directzia subiect > predicat informatzia de persoana shi de numar (ex. el citeshte). in romana se vorbeshte deci despre acordul adjectivului shi ai articolului cu regentul substantival shi despre acordul predicatului cu subiectul. • ~ prin atractzie Abatere* de la regulile de acord ale limbii literare* constand in acordul cu termenul cel mai apropiat shi nu cu termenul care gramatical ar trebui sa impuna acordul; vezi de ex. acordul predicatului cu determinantul subiectului fiindca acesta este termenul cel mai apropiat (Rezultatul de la cele mai multe examene sunt slabe) sau numai cu o parte a subiectului in cazul subiectului multiplu* (Ma indispune minciuna shi prostia). • ~dupa intzeles Abatere de la regulile gramaticale de acord constand in realizarea unui acord semantic in locul unuia formal in cazul cuvintelor care prezinta o neconcordantza intre forma shi sens. Substantivele colective* aflate in pozitzia de subiect apar frecvent cu un predicat avand forma de plural k urmare a unui acord realizat dupa intzeles shi nu dupa forma (ex. Majoritatea au plecat). Abaterea intervine uneori k efect simultan al acordului prin atractzie shi al celui dupa intzeles (ex. Multzimea de elevi au invadat curtea shcolii). 2. Acordul substitutelor* cu antecedentul* consta in repetarea de catre substitut (daca acesta apartzine unei clase de pronume sau numerale care disting gramatical genul*) a informatziei de gen purtate de antecedent (este posibila dar nu obligatorie shi reluarea informatziei de numar); vezi constructziile: Ion_i a mers cu elevii lui_i la teatru; Studentele_i au plecat numai doua_i au mai ramas unde prin coindexare* se marcheaza coreferentzialitatea dublata in acest caz shi de o repetare in forma substitutului a genului purtat de antecedent. • Relatzia antecedent substitut care este de tip referentzial asigurand interpretarea semantica a substitutului prin antecedent (vezi LEGARE) se completeaza k o consecintza a celei dintai shi cu una de tip formal manifestata atunci cand morfologic este posibil prin repetarea genului. G.P.D.