ACOMPANIAMÉNT acompaniamente s. n. Insotzirea unei melodii cintate din gura sau la un instrument muzical de baza prin alta melodie in armonie cu cea dintii cintata din gura la alt instrument sau la un grup de instrumente; partea unei bucatzi muzicale care are rolul de a acompania o melodie. V. ison hang. Arie cu acompaniament de pian. ◊ Pe sub candida veselie a melodiei zbirniie un acompaniament surd. ODOBESCU S III 100. Pronuntzat: nia.