ACÉLA² ACEÉA aceia acelea pron. dem. (Indica pe cineva sau ceva (mai) departat in spatziu sau in timp de subiectul vorbitor; in opozitzie cu acesta) Apoi doar eu nus deacelea de care crede el: nam sarit peste garduri niciodata. CREANGA P. 28. SHi deantreba drumetzul pe calauzul sau: Ce munte e acela? Gindind la mine spunetzi K e mormintul meu! NEGRUZZI S. II 73. ◊ (Inaintea unui pronume relativ; atestat in forma acel) O an prezis atita maretz reformator! Incepi prefa rastoarna shi imbunatatzeaza Arata semn acelor ce nu voiesc sa creaza. ALEXANDRESCU P. 78. ◊ (In corelatzie cu un «care» anterior are. valoare de intarire) Care dintre cai a veni la jaratic... acela are sa te duca la imparatzie. CREANGA P. 192. ◊ Expr. (Familiar cu valoare de superlativ) K acela = puternic; insemnat; minunat extraordinar... Eram cu totzii la masa sub bolta de vitza; Gavril aducea nishte fripturi k acelea. Totzi ishi lasara furculitzele shi cutzitele shi incepura sa bata din palme. SADOVEANU O. V 705. Unde nu da o caldura k aceea shi se topeshte omatul. CREANGA A. 28. ♦ (Cu forma feminina shi sens neutru) Bunes shi acestea... dar buna ar fi shi aceea cind ar avea cineva un fecior. CREANGA P. 78. ◊ Loc. adv. De (sau pentru) aceea = pentru acest (sau acel) motiv. De aceea i bitziiau miinile shi picioarele de aceea i se clatina capul pe umeri: de bautura multa. PAS L. I 9. La soare te puteai uita dar la dinsa ba. SHi de aceea HarapAlb o prapadea din ochi de draga cei era. CREANGA P. 276 Dupa aceea = in urma apoi. O vede [pe baba]... ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus shi dupa aceea no mai zari de fel. CREANGA P. 192. (invechit) Intraceea = in acel timp. Intraceea pe cind Ferhatpasha se ocupa cu constructzia podului vrajmashii sai...nu stau in nelucrare. BALCESCU O. II 77. Afara de aceea sau pe linga aceea = in plus. Drept aceea = de aceea; deci prin urmare. Omul neinvatzat e k un copac neingrijit... Drept aceea invatzatorul este pentru un tinar aceea ce este shi gradinarul pentru pom. NEGRUZZI S. I 8. Forme gramaticale: gen.dat. sg. aceluia aceleia gen.dat. pl. acelora. Varianta: (invechit) acél aceá pron. dem.