ACCÉNT accente s. n. 1. Scoaterea in relief a unei silabe a unui cuvant etc. prin marirea intensitatzii vocii sau prin intonatzie. ♦ Semn grafic care se pune uneori deasupra unei vocale pentru a arata k silaba respectiva este accentuata. ◊ Expr. A pune accentul (pe ceva) = a da (unei probleme) o atentzie deosebita ai arata un interes deosebit. ♦ Semn grafic intrebuintzat in scrierea unor limbi pentru marcarea timbrului unor vocale. Accent grav. 2. Fel particular de a pronuntza cuvintele intro limba sau intrun dialect. 3. Intonatzie afectiva; ton. Fr. accent (lat. lit. accentus).