ABSÚRD A absurzi de adj. Care contrazice gindirea logica; care nesocoteshte legile naturii shi ale societatzii; care este contrar bunului simtz. Dupa un moment de minie absurda se hotari sa plece. BART E. 216. [Nimeni] nu va putea sa nu fie influentzat de ritmul de limba de versul de rima lui Eminescu... A fugi de influentza lui Eminescu; in acest sens ar fi tot asha de absurd k a fugi de limba romineasca. GHEREA ST. CR. I 219. ◊ Loc. adv. Prin absurd = prin admiterea unui ratzionament fals sau a unei premise false. Reducere la absurd = metoda de demonstrare a unui adevar prin dovedirea k nici un alt punct de vedere afara de cel propus nu se poate sustzine k oricare altul duce la consecintze evident false.