ABSORBÍ, absórb, vb. IV. Tranz. (Cu privire la substanțe, la materii) A suge, a înghiți. Pămîntul absoarbe apa. ♦ A îngloba, a face să dispară în masa corpului absorbant. Boierii dar, împreună cu clerul, căutară mereu... prin proprietățile lor mari a absorbi proprietățile mici. BĂLCESCU, O II 15. ♦ A suge printr-o mișcare aspiratoare. Absoarbe prin pipetă. ♦ Fig. A capta, a captiva, a ocupa, a preocupa. Elevii au fost absorbiți de pregătirea examenelor.