ABLATZIÚNE ablatziuni s. f. 1. Transportare (prin actziunea vantului a apelor sau a ghetzarilor) a materialului rezultat in urma dezagregarii solului sau a rocilor. 2. Indepartare chirurgicala a unui organ a unui membru al corpului omenesc a unei tumori etc. 3. Fenomen fizic prin care un corp care strabate atmosfera cu mare viteza pierde din substantza devenind incandescent prin frecarea cu aerul. [Pr.: tziu] Din fr. ablation lat. ablatio onis.